Primăria si consiliul local Craiova

Servicii On-line

Servicii On-line

Consultare publica

Consultare publica

Achiziții publice

Achiziții publice

IntenCity Festival

IntenCity Festival

Telefonul Cetateanului

Telefonul Cetateanului

Acte utile

Acte utile

Monumente de arhitectură

PALATUL ADMINISTRATIV Calea Unirii nr. 19 Este una dintre cele mai reprezentative clădiri din Craiova. Construit în prima parte a secolului al XX-lea după planurile arhitectului Petre Antonescu, în stilul neo-românesc promovat de Ion Mincu, edificiul găzduiește astăzi două dintre cele mai importante instituții ale județului: Prefectura și Consiliul Județean Dolj. Clădirea se remarcă printr-un plan simetric și un turn central masiv, iar interiorul este caracterizat de o scară de onoare, coloane, capiteluri și elemente specifice arhitecturii vechi românești.

 

 

Primăria Municipiului  Craiova - aflată pe Strada Unirii, a fost construită între anii 1906-1916, după planurile arhitecţilor I. Mincu şi C. Iotzu, având interiorul bogat ornamentat cu vitralii, candelabre şi mozaicuri.

 

 

Teatrul Naţional - aflat pe strada A. I. Cuza, a fost înfiinţat în anul 1850 de către Costache Caragiale şi Costache Mihăileanu. Clădirea a fost inaugurată în 1975 şi conţine şi un muzeu ce adăposteşte circa 5000 de documente valoroase.

 

 

FOSTUL HOTEL PALACE  str. Alexandru Ioan Cuza nr. 1 A fost construit la începutul secolului al XX-lea după planurile arhitectului Otto Hesselmann. Adept al stilului românesc, Hesselman a îmbinat în planurile clădirii elementele arhitecturale și decorative cu unele de nuanță barocă. Clădirea a avut de la bun început dublă destinație: Banca Olteniei și Hotel Palace, care au funcționat independent, având fluxuri de circulație separate. Edificiul, care a găzduit de-a lungul timpului Oficiul Național de Turism, CEC sau Banca Comercială Română, este, în prezent, pavilion administrativ al Primăriei Municipiului Craiova.

 

 PALATUL MITROPOLITAN (Casa Vorvoreanu)  str. Frații Buzești, nr. 10 Aici, în urmă cu peste 100 de ani, Gogu Vorvoreanu, cunoscut avocat latifundiar, punea temelia viitoarei sale reședințe de familie. Pentru acest scop, boierul a folosit cele mai bune materiale și cei mai talentați meșteri, dorind ca noua construcție să poarte, peste timp, blazonul și întreaga moștenire a neamului său. Palatul Vorvoreanu a fost ridicat între anii 1905 - 1910 în stil renascentist, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu și purtând semnătura pictorului polonez Francisc Tribalski la ornamentațiile interioare. Din 1964 a trecut în proprietatea Bisericii Oltene și funcționează, în prezent, ca reședință mitropolitană.

 

Palatul Vorvoreanu - ridicat în 1784 de Daniil Monahul în stil renascentist francez şi adăposteşte icoane ce datează din secolul al XIX-lea. Astăzi, acolo se află Mitropolia Olteniei şi Arhiepiscopia Craiovei.

 

 

PALATUL LUI JEAN MIHAIL  Calea Unirii nr. 15 Construit între 1898 și 1907, în mijlocul unui oraș cuprins de febra înnoirilor de la începutul secolului XX, Palatul Mihail se detașează prin detaliile de execuție, ce au distincția unei bijuterii migălos meșteșugite. Construit de arhitectul Paul Gottereau la comanda lui Constantin (Dinu) Mihail, palatul este un minunat exemplu de arhitectură eclectică europeană și academism francez. Planul construcției prezintă multe similarități cu cel al Palatului Cheverny de pe Valea Loarei. Ornamentele de pe fațadă, ancadramentele ferestrelor și feroneria balcoanelor pregătesc ochiul privitorului pentru interiorul cu adevărat grandios. Materialele de construcție folosite sunt de cea mai bună calitate: marmură de Carrara, cristal de Murano, oglinzi venețiene, feronerie decorativă, mătase de Lyon, stucaturi aurite, piese de mobilier și obiecte de artă, procurate în bună parte de la Viena. Impresionează, de asemenea, dotările tehnice ce țin de confortul locuinței, excepționale pentru acea perioadă, printre care curentul electric și încălzirea centrală de „tip roman”, cu conducte amplasate în pereți și podea. Palatul numără 29 de camere (plus depedințe) dintre care cea mai spectaculoasă este Sala Oglinzilor. Pe seama bogăției lui Constantin Mihail circula o legendă potrivit căreia acesta l-ar fi întrebat pe Regele Carol I dacă are voie să bată acoperișul noii sale reședințe de la Craiova cu monede de aur. În mod ironic, Regele și-ar fi dat binecuvântarea, cu condiția ca monedele să fie puse în dungă. De-a lungul anilor, Palatul Jean Mihail a fost gazda unor personalități precum regele Carol I (1913) și regele Ferdinand (1915) sau președintele Poloniei, Ignacy Moscicki. Din august 1954, palatul a devenit gazda Muzeului de Artă din Craiova. În prezent, patrimoniul muzeului este constituit din peste 8000 de lucrări de artă europeană și românească.

 

 

Biblioteca judeţeană “Alexandru şi Aristiţa Aman” Fundaţia Aman, inaugurată la 21 decembrie 1908 şi compusă din trei secţiuni: bibliotecă, pinacotecă şi muzeu, s-a bucurat de un prestigiu deosebit, atestat şi de semnăturile în cartea de onoare a unor personalităţi marcante care au vizitat acest centru cultural din Craiova: regele Ferdinand, regina Maria, regele Carol al II-lea, prinţul G. Ştirbei, g-ral Al. Averescu, Nicolae Iorga, ş.a. Biblioteca se află pe strada Mihail Kogălniceanu și deține 30.000 de volume de carte.

 

 

 

CASA BĂNIEI str. Matei Basarab nr. 16 Monument de arhitectură de interes național și cea mai veche construcție civilă din Craiova, Casa Băniei a servit drept reședință a banilor și loc de adunare a Divanului Craiovei. A fost reconstruită de Constantin Brâncoveanu în 1699 pe locul fostelor case ale boierilor Craiovești din secolul al XV-lea. De-a lungul timpului, clădirea a servit drept casă a Episcopiei Râmnicului, reședință privată, sediu provizoriu al tribunalului Craiovei, local al unor instituții școlare, seminar preoțesc, secție a Arhivelelor Statului, local al Muzeului Regional al Olteniei și casă a Mitropoliei Olteniei. Din 1967, în Casa Băniei este deschisă publicului expoziția permanentă a Secției de Etnografie a Muzeului Olteniei.

 

Casa Universitarilor a fost construită la începutul secolului al XIX-lea ca locuinţa pentru familiei lui Nicolae Romanescu, primar  de elită al Craiovei – de personalitatea căruia se leagă modernizarea şi dezvoltarea oraşului. Clădirea şi anexele interioare ale curţii au fost construite în mai multe etape, în cursul secolului al XIX-lea, ajungând la configuraţia definitivă, care este şi acum, în anul 1903,  datorită arhitectului I.D. Berindey şi antreprenorului C. Roschovsky, care au colaborat într-un mod inspirat pentru a-i conferi nu numai valoare artistică, ci  şi finalitate funcţională.

 

Casa Memoriala Elena Farago este singura casa de aceasta factura din Craiova, situandu-se in centrul Craiovei, in aceeasi curte cu sediul central al Bibliotecii Judetene "Alexandru si Aristia Aman".Elena Farago, reprezentanta stralucita a literaturii romane si a vietii culturale craiovene, a trait intre anii 1878 - 1954.      

In casa memoriala sunt pastrate scrisori, documente, fotografii, carti, mobilier si alte obiecte care au apartinut poetei si familiei sale.Este organizata o expozitie permanenta in camerele locuite de catre poeta si cuprinde 396 exponate: documente originale, fotografii ale familiei, fotocopii, scrisori, obiecte personale, piese de mobilier, reviste si carti.

 

 

CASA RUSĂNESCU intersecția dintre Bd. Ştirbei Vodă nr. 2 și  Calea Unirii nr. 50A Monument istoric de arhitectură de final de secol XIX, clădirea a aparținut boierului craiovean Ştefan D. Rusănescu. În anii 1915 - 1916, în acest imobil s-au desfășurat întruniri ale unor mari oameni politici și patrioți (printre care Take Ionescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Nicolae Titulescu), ce au coordonat acțiunile unioniste din Oltenia. În prezent, clădirea este în curs de restaurare pentru a adăposti Muzeul Craiovei. A găzduit timp de mulți ani Casa Căsătoriilor și mai multe secții ale Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor din Craiova (Stare Civilă, Autoritate Tutelară).

 

 

CASA GLOGOVEANU str. Brestei nr. 12 A fost construită de familia boierilor Glogoveni în 1802, pe temeliile unui edificiu din secolul al XVIII-lea. În această casă a locuit tânărul Tudor Vladimirescu, adus la Craiova pentru a învăța carte împreună cu fiul boierului Ioniță Glogoveanu, Nicolae. Un prieten al familiei Glogoveanu a fost și regele Carol I, care a locuit aici de mai multe ori. Imobilul a găzduit Primăria Craiovei din 1913 până în 1943, și apoi, până în anul 2016, Tribunalul Dolj.

 

CASA CONSTANTIN VĂLIMĂRESCU Calea Unirii nr. 4 Datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost construită de antreprenorii Costa și Nedelcu după planurile arhitectului francez Albert Galleron (cel care a mai proiectat în România Ateneul Român și Palatul Băncii Naționale a României din București). Casa a aparținut magistratului Constantin Vălimărescu, doctor în drept, procuror, președinte și prim-președinte al Curții de Apel Craiova (din 1883 până în 1911). De-a lungul timpului, în această casă au funcționat ASCAR (Asistența Cardiacilor), Secția Colecții a Muzeului de Artă, Laboratorul zonal de restaurare și conservare și Oficiul Județean al Patrimoniului Cultural Național Dolj. După Revoluția din 1989, casa a fost retrocedată urmașilor vechiului proprietar, astăzi fiind sediu de bancă.

 

Casa “Gheroghe Bibescu” Această operă remarcabilă de arhitectură peisageră a fost realizată între anii 1901-1902, din iniţiativa primarului Nicolae Romanescu, dupa planurile arhitectului francez E. Redont. Unul din punctele de atracţie ale parcului îl reprezintă Casa Gheorghe Bibescu, actualmente Casa Artiştilor.

Restaurarea Casei Gheorghe Bibescu şi refuncţionalizarea clădirii, aceasta urmând să găzduiască ateliere de artişti plastici, devenind centru de expoziţii şi centru de conferinţe cu impact asupra activităţilor publice din parc.

 

 

CASA ALBĂ În Craiova interbelică, între anii 1920 și 1930, se construiește așa-numita clădire Casa Albă (pe una din laturile grădinii centrale – English Park – realizată în stilul unui scuar londonez), după planurile arhitectului Constantin Iotzu, la inițiativa familiei Constantin Neamțu. Denumită inițial Palatul Nou, a fost prima clădire de blocuri din Craiova, având ca destinație 44 de apartamente destinate funcționarilor Băncii Comerțului aflată peste drum (actualul sediu al Primăriei). Casa Albă a fost construită de către italianul Giovanni Batista Peressutti, într-o perioadă în care, în Craiova, se evidențiau specialiștii și muncitorii străini în multe meșteșuguri și meserii.

 

 

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA  str. Alexandru Ioan Cuza nr. 13 Construită inițial pentru a servi drept Palat de Justiție, clădirea Universității din Craiova este una dintre cele mai reprezentative edificii ale orașului. Proiectată în 1890 de arhitectul Ion Socolescu, este o ilustrare a neoclasicismului în arhitectură. Este situată în centrul municipiului Craiova, lângă Teatrul Național „Marin Sorescu”. Cu o istorie de peste 70 de ani, Universitatea din Craiova și-a câștigat un loc de cinste în sistemul învățământului universitar național și un rol distinct în raporturile de colaborare academică cu alte universități, pe plan european și mondial.

 

 

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, Filiala Dolj Calea Unirii nr. 6 Edificiul a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea într-un stil ce combină eclectismul european și neoclasicismul cu influențe Art Deco. Primul director al instituției a fost Elefterie Cornetti, cunoscut drept fondator al Şcolii de Muzică „Elefterie și Elena Cornetti” (azi Şcoala Populară de Arte și Meserii „Cornetti”).

 

HOTELUL MINERVA  str. Mihail Kogălniceanu nr. 1 Clădirea a fost construită între anii 1898 și 1903, după planurile arhitecților Toma Dobrescu și D. Nedelcu, pe terenul ce era atunci proprietatea epitropiei Madona Dudu. Maiestuoasa clădire a adunat laolaltă nume importante ale vremurilor ce s-au scurs, devenind simbolul Craiovei de odinioară, dar și un adevărat altar al culturii la care au îngenuncheat artiști de mare valoare ale unor timpuri de altă dată. Din această clădire s-au născut idei, s-au făurit planuri, s-au dezbătut problemele artei vremii. Aici au putut fi văzuți mari artiști români precum Madelaine și Manu Nedeianu, Ioana Radu, Amza Pellea, Gheorghe Cozorici, Silvia Popovici, Rodica Tăpălagă, dar și oameni importanți ai lumii: Generalul Charles De Gaule, Ciu En Lai sau Nikita Hrușciov. Stilul arhitectonic a fost inspirat de arhitectura arabă / maură. Pe vremuri existau la parter, prăvălii, iar la etaj, saloane mari și elegante, unde se jucau cărți și billiard de mari boieri ai acelor timpuri.

 

 

 PALATUL BANCA COMERȚULUI  str. Alexandru Ioan Cuza nr. 7 A fost sediul celei mai importante bănci particulare din România de la finalul secolului al XIX-lea, fondată de marele bancher și om politic liberal Constantin Neamțu. Edificiul a fost proiectat în 1906 de arhitectul Ion Mincu, promotorul arhitecturii neo-românești, și finalizată în 1916 de către elevul acestuia, Constantin Iotzu. Încă de la început, clădirea a avut un interior bogat decorat cu stucaturi, plafoane casetate, luminatoare, mozaicuri venețiene și grilaje de fier forjat. Tâmplăria, lamperia și mobilierul au fost executate la Viena, iar pentru construcția clădirii au fost aduși meșteri special din Italia. După 1948, în clădire au funcționat mai multe instituții, printre care Filiala Academiei de Ştiințe Istorice, Arheologice și Etnografice, Comitetul Municipal al PCR și Consiliul Popular Municipal, iar din 1989 este sediul Primăriei și al Consiliului Local al Municipiului Craiova.

 

 CASA NICOLAE ROMANESCU  Calea Unirii nr. 57 A aparținut familiei revoluționarilor pașoptiști Petrache și Costache Romanescu. Se spune că ar fi fost cea dintâi locuință din Craiova pe care s-a arborat drapelul tricolor. Astăzi, casa poartă numele celebrului om politic craiovean Nicolae Romanescu (consilier, primar al Craiovei, deputat și senator timp de 48 de ani), cunoscut mai ales pentru înființarea Parcului Nicolae Romanescu. Colecționar și bibliofil, Romanescu și-a transformat casa într-o adevărată galerie de artă, el strângând de-a lungul anilor o colecție valoroasă, ce includea pictură, grafică, sculpturi, porțelanuri, țesături, tapiserii, mobilier și cărți, artă occidentală și românească. Din 1974, Casa Romanescu mai este cunoscută și drept Casa Universitarilor, spațiu dedicat activităților cultural-științifice organizate de cadrele didactice de la Universitatea din Craiova.

 

Bustul pictorului Theodor Aman (Calea Unirii, nr. 15, în fața Muzeului de Artă), operă a sculptorului Ion Jalea, a fost executat în bronz în anul 1962. Bustul îl înfățișează pe Theodor Aman – unul dintre marii clasici ai picturii românești, dar și grafician, pedagog și academician de excepție. Multe dintre lucrările sale pot fi admirate la Muzeul de Artă – Palatul Jean Mihail.

 

Bustul lui Ioan Maiorescu – opera din 1913 a sculptorului Ioan Iordănescu. Profesor de istorie, director al Şcolii Centrale din Craiova, agent diplomatic al guvernului Țării Românești pe lângă dieta germană de la Frankfurt pe Main și „apostol al ideilor naționale în trei țări române”, Ioan Maiorescu a rămas în memoria craiovenilor drept revoluționarul pașoptist care, urcat într-un copac, citea în 1848 în fața mulțimii curioase Proclamația de la Islaz. Ioan Maiorescu a fost tatăl lui Titu Maiorescu, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX.

 

 tatuia lui Alexandru loan Cuza – în fața Primăriei Craiova. Este operă în bronz realizată în 1912 de către sculptorul italian Raffaello Romanelli. Statuia, executată la comanda omului politic craiovean Mișu N. Popp, îl înfățișează pe A. I. Cuza în picioare, purtând celebra sa uniformă de ofițer și mantia princiară pe umeri, ținându-și sabia cu ambele mâini. Tăbliile inscripționate de pe soclul statuii prezintă texte cu descrierea măsurilor luate de Cuza în timpul domniei sale.

 

Bustul lui Nicolae Romanescu Statuia a fost ridicată în memoria lui Nicolae Romanescu, fost primar al Băniei în anul 1898, 1901 - 1916, 1929. A fost una dintre cele mai emblematice figuri ale orașului și a contribuit la dezvoltarea Craiovei la începutul secolului XX. Descendent al unei vechi famili boierești, Romanescu a dezvoltat proiecte de urbanism în premieră absolută: igienă publică, salubritate, canalizare, aducerea apei potabile, iluminat public, rețele de tramvai, electricitate, parcuri și pavaje.

 

Monumentul Tudor Vladimirescu (Str. Mihai Viteazul, nr. 18) este opera sculptoriței franceze de origine română Margareta Cosăceanu-Lavrillier. Lucrarea în bronz, donată municipiului Craiova de către artistă, a fost inaugurată în anul 1960. Monumentul este amplasat în scuarul din fața Facultății de Agronomie, privind către Grădina Mihai Bravu și, dincolo de ea, către Casa Glogoveanu – fostul sediu al Tribunalului Craiova, în care a locuit conducătorul Revoluției de la 1821.

Monumentul Frații Buzești (Bd. Ştirbei Vodă, în fața Colegiului Național “Frații Buzești”) este un grup statuar, operă a sculptorului Boris Caragea. Monumentul îi înfățișează pe cei mai importanți sfetnici ai domnitorului Mihai Viteazu - frații Preda, Stroe și Radu Buzescu, în picioare, cu mantii pe umeri și căciuli în cap, doi dintre ei ținând mâinile pe săbii. Pe soclul grupului statuar se poate citi următoarea inscripție: “Frații Buzești. Preda, Stroe și Radu. Căpitani în oastea lui Mihai Viteazul. 1593 - 1601. Glorie eternă tuturor înaintașilor care, cu dîrzenie și eroism, au înfăptuit idealurile de libertate, unitate și neatîrnare, punînd temelii trainice mărețului edificiu al Romîniei.”

 

Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul Ideea unei statui la Craiova a marelui voievod, care este legat de Craiova prin faptul că a deținut dregătoria de mare ban înainte de a fi domnitor, datează din 1913. Sculptorul D. Pavelescu-Dimo pregătise o machetă pentru realizarea unui monument măreț închinat marelui voievod, care însă nu s-a materializat. De la înălțimea celor șapte metri ai săi, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul domină piața care îi poartă numele. Soclul pe care este așezat voievodul este înalt de 4,7 metri și a fost amplasat pe o platformă decorată cu basoreliefuri, în care sunt redate secvențe din luptele purtate de către Mihai Viteazul cu otomanii, precum și momentele care marchează Unirea Moldovei și a Transilvaniei cu Țara Românească. Sub stemă se află o inscripție, având următorul text: „Mihai Viteazul, 1593 - 1601, Domnul Ţării Românești, al Ardealului și a toată Ţara Moldovei”. Monumentul, inaugurat în anul 1967, este opera sculptorului Marius Butonoiu.

 

Bustul Regelui Mihai I (între Teatrul Național Marin Sorescu și Universitatea din Craiova) a fost realizat de sculptorul craiovean Marcel Voinea și dezvelit în anul 2014. Inițiativa instalării unei statui a regelui în centrul Băniei a aparținut Asociației „Craiova Capitală Culturală Europeană 2021”, ca recunoștință pentru rolul fostului suveran în crearea a două dintre instituțiile emblematice ale Craiovei: Universitatea și Filarmonica „Oltenia”. Regele Mihai I (1921 - 2017) a fost unul dintre puținii foști șefi de stat din perioada celui de-al Doilea Război Mondial care au trăit și în secolul XXI.

 

Bustul lui Nicolae Titulescu – Muzeul Olteniei. Nicolae Titulescu (1882 - 1941) a fost una dintre marile personalități ale Craiovei, Președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor, precursoarea O.N.U. Figura marelui diplomat Nicolae Titulescu, ce a marcat, în perioada interbelică, politica externă românească și europeană, poate fi admirată la secția de istorie a Muzeului Olteniei, fiind plasată în atmosfera vremii prin reproducerea interiorului cabinetului său de lucru.

 

 

 

Bustul lui Marin Sorescu (în fața Teatrului Național Marin Sorescu). Unul dintre marii scriitori români, dar și cel mai tradus și publicat scriitor contemporan, Marin Sorescu (1936 - 1996)  spunea despre orașul nostru: „Craiova văzută din car este cel mai frumos oraș din lume”.

 

Statuia lui William Shakespeare  se află în piața cu același nume din Craiova, lângă Teatrul Național Marin Sorescu. A fost realizată de sculptorul Gheorghiță Rodion pentru a marca existența în Craiova a Festivalului Internațional Shakespeare, unul dintre cele mai importante din lume, organizat bienal de Teatrul Național Marin Sorescu, încă din 1994.

 

Statuia lui Carol I (intersecția străzilor Ioan Maiorescu cu Popa Şapcă). Statuia din bronz, operă a sculptorului Mircea Spătaru, a fost amplasată în fața clădirii liceului ce poartă numele lui Carol I în decembrie 2007. Carol I al României (1839 - 1914), Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza.


09/09/2021

Servicii On-line

Servicii On-line

Consultare publica

Consultare publica

Achiziții publice

Achiziții publice

IntenCity Festival

IntenCity Festival

Telefonul Cetateanului

Telefonul Cetateanului

Acte utile

Acte utile

Utilizăm module cookie

În acest mod putem face ca paginile noastre web să fie mai ușor de utilizat, le putem îmbunătăți continuu și putem afișa oferte și anunțuri care vă sunt potrivite. Continuarea utilizării paginii web reprezintă acordul dvs. pentru folosirea modulelor cookie, cu excepția cookie-urilor pentru produsele de marketing Google.