Alegeri europarlamentare 2019
Acte utile
Consultare publică
Contact
IntenCity »
Despre Craiova
Prezentul continuu
Publicat: 12 noiembrie 2014, 15:19, Actualizat: 4 mai 2016, 15:47

Fosta cetate dacică Pelendava, din câmpia Jiului, şi-a conturat treptat o viaţă social-economică specifică, ajungând să fie cunoscută sub numele de Craiova cu mult înainte de prima atestare documentară de la 1 iunie 1475 a voievodului Laiotă Basarab. Craiova devenea, mai târziu, scaun de Bănie al Craioveştilor, locul de unde avea să pornească Mihai Viteazul, cel care, pentru scurt timp, a fost primul Domn al Ţării Româneşti, Moldovei şi Transilvaniei; de pe aceste locuri şi-a strâns Tudor Vladimirescu vitejii lui panduri şi tot aici primul guvern provizoriu al revoluţionarilor de la 1848 şi-a aflat vremelnică găzduire.

 

Actuala înfăţişare a Craiovei, cu linii arhitectonice moderne, cu o amplă prezenţă industrială, socială şi culturală, conferă oraşului dimensiunile unei veritabile metropole. În municipiul Craiova există 12.000 societăţi comerciale, iar principalele ramuri de activitate sunt industria, în prezent de circa 70%, comerţ, servicii, import - export şi construcţii.

 

În partea de est a oraşului Craiova se află principala platformă industrială cu unităţi din domeniul industriei electrotehnice (grupul Electroputere), industriei de automobile (fabrica Ford), industriei construcţiilor de maşini şi utilaj greu (MAT SA, SC POPECI SA) şi o fabrică de mobilă. De asemenea, în partea de vest a oraşului sunt grupate: Combinatul chimic Doljchim SA, Termocentrala Işalniţa cu o putere instalată de 1035 MW, o fabrică de bere şi alte unităţi din domeniul construcţiilor civile şi industriale. În partea de nord a municipiului se află CET 2, de 110 MW, care asigură peste 70% din necesarul de apă caldă al municipiului Craiova.

 

Populatia totala a orasului este 306.115 locuitori, din care populaţia ocupată este de circa 110.000 persoane.

Suprafata totala a municipiului Craiova este de 8.141 ha.

Lungimea totală a străzilor din municipiul nostru este de 401 km., din care 301 km sunt modernizate, acest proces de modernizare reprezentand o preocupare permanenta a municipalitatii.

 

Municipiul Craiova dispune de peste 550 km reţele de distributie a apei potabile; peste 438 km  reţele de canalizare şi peste 462 km conducte de distributie a gazelor naturale. Lungimea căii de rulare a tramvaiului este de 17 km cale simplă, deservită de 49 de tramvaie aflate în cadrul Regiei Autonome de Transport. Aceasta dispune şi de 180 autobuze şi minibuze.

 

Reţeaua feroviară deservită de Regionala Craiova  are ca punct central municipiul Craiova, iar oraşul beneficiază de serviciile unui aeroport.

 

De asemenea, Craiova este şi un puternic centru educaţional. În străvechea Cetate a Banilor se găsesc la ora actuală două universităţi de stat (Universitatea din Craiova şi Universitatea de Medicină şi Farmacie), precum şi un număr de 32 de şcoli generale, 7 licee, 5 colegii naţionale, 14 grupuri scolare si 44 gradinite.

 

Aici funcţionează 4 spitale, cu peste 2000 paturi. Craiova a fost şi este un mare centru de cultură, în care au funcţionat de-a lungul timpului şi activează încă diverse asociaţii şi instituţii de colaborare spirituală europeană, cum ar fi: Biblioteca Franceză “Omnia”, “Alliance Francaise“, Bibliotecă Engleză, Centrul de cultură italiană “Leopardi” şi asociaţiile culturale de prietenie cu Israelul, Elveţia, Danemarca, Olanda, precum şi o serie de lectorate universitare pentru limba engleză, franceză, sârbă şi bulgară.

 

Dimensiunea culturală a Craiovei contemporane este proiectată de instituţii prestigioase ca: Teatrul Naţional, Universitatea, Opera Română, Teatrul de Păpuşi, Filarmonica de Stat “Oltenia”, Muzeul “Olteniei”,  Muzeul de Artă, Casele memoriale “Traian Demetrescu“ şi “Elena Farago“, Revista “RAMURI“, a Uniunii Scriitorilor din România şi altele.

 

Municipiul Craiova este înfrăţit cu oraşele: Kuopio - Finlanda, Nanterre - Franţa, Skopje - Macedonia, Vratza - Bulgaria, Pogradec - Albania şi Shiyan – China, şi are relaţii de parteneriat cu Uppsala – Suedia, Lyon – Franţa şi Ferrarra – Italia.

Cu această zestre edilitară şi social-culturală se prezintă, astăzi, oraşul din inima Olteniei, faţă de care suntem datori cu spiritul nostru gospodăresc.