Alegeri europarlamentare 2019
Acte utile
Consultare publică
Contact
IntenCity »
Despre Craiova
Istoric
Publicat: 4 noiembrie 2014, 13:10

Craiova este reşedinţa judeţului Dolj, denumită şi "capitala Olteniei"cu o populaţie de peste 300.000 de locuitori. 

 

Municipiul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieşirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 şi 116 m. Craiova face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt şi podişul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului. Oraşul este aşezat aproximativ în centrul Olteniei, la o distanţă de 227 km de Bucureşti şi 68 km de Dunăre.

 

Originea numelui actual al oraşului este subiectul multor controverse şi pluteşte în legendă; singurul lucru care se poate spune cu certitudine este că numele vine de la slavonescul "kralj" (rege, crai). La sfârşitul secolului al XV-lea, mai exact în anul 1475, la 1 iunie, a fost atestată documentar localitatea cu numele Craiova. Numele oraşului provine de la moşia Boierilor Craioveşti, care au jucat un rol foarte important, deoarece din rândul lor s-au ridicat domnitori de seamă ai Ţării Româneşti şi tot ei l-au pus domn al Ţării Româneşti pe Mihai Viteazu, simbolul Olteniei, a cărui impozantă statuie o putem admira în centrul oraşului.

 

În afara denumirii antice, Pelendava şi a numelui actual (Craiova), localitatea a mai purtat începând cu secolele VII-VIII denumirea latină Ponsiona (pod peste Jiu) denumirea aflată pe o inscripţie găsită pe un fragment de stelă în apropierea castrului Pelendava datată din secolul al VII-lea, a primit o confirmare de extremă importanţă în ultimii ani, într-o harta alcatuită în preajma bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-un manuscris ce se pastrează la Biblioteca Naţională de la Paris. Aceast document, relevat istoriografiei româneşti, prin bunavoinţa ministerului francez al cultelor, probează continuitatea aşezării Craiovei.

 

O parte a istoricilor, în frunte cu Nicolae Iorga, Bogdan Petriceicu-Haşdeu şi Alexandru D. Xenopol consideră că pe teritoriul de azi al Craiovei a fost teatrul bătăliei de la Rovine din timpul lui Mircea cel Bătrân.

 

La sfârşitul secolului al XV-lea, Craiova era un târg, întins pe moşia puternicilor boieri Craioveşti şi a Basarabilor. După prima jumătate a secolului al XVI-lea, Craiova este numită frecvent oraş, fiind cel mai important loc al schimburilor din zonă.

 

Apărută in ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt cea de-a doua instituţie politică a ţării ca importanţă, după domnie.

 

În timpul lui Mihai Viteazu, Craiova a cunoscut o puternică înflorire, izvoare contemporane prezentând oraşul ca un important centru politic si militar. Craiova a fost în evul mediu şi un centru cu un important rol militar şi strategic, fiind un loc de grupare sau regrupare a forţelor militare şi centru de declanşare a acţiunilor antiotomane.

 

În 1770-1771, Craiova devine capitala Ţării Româneşti. Bucureştiul era disputat între oştile ruseşti şi cele turcesti; iar capitala Ţării Româneşti este mutată la Craiova, domnul Emanuel Giani-Ruset urmărind de aici desfăşurarea ostilităţilor.

În 1913 în timpul guvernului Titu Maiorescu se semnează tratatul de pace prin care se încheie Războiul balcanic, tratat cunoscut în istorie sub numele de "Pacea de la Craiova".

În 1940 Craiova devine locul "conferinţei romano-bulgare", în urma discuţiilor româno-bulgare de la Craiova, s-a semnat un tratat, în 7 septembrie 1940, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul) revenea Bulgariei.

 

Începând cu anii '60 oraşul devine un puternic centru industrial; se dezvoltă industria constructoare de maşini şi utilaje, de avioane, industria chimică, alimentară, uşoară, a materialelor de construcţii, industria electrotehnică, industria extractivă, industria energetică. Între ele se pot enumera Electroputere Craiova, fabrica de avioane, cea de automobile sau Combinatul de la Işalniţa.

 

Craiova de astăzi este o creaţie urbanistică modernă în care oamenii locului moştenesc un pământ binecuvântat de Dumnezeu, cu ape, păduri, grădini, parcuri, cu numeroase monumente istorice şi de arhitectură dar şi cu remarcabile instituţii de cultură, ştiinţă şi învăţământ, într-un cadru reconfortant pentru autohtoni, ospitalier şi prietenos oricărui călător, turist sau om de afaceri străin.

 

Pe teritorul municipiului Craiova există mai multe parcuri, precum: Parcul Nicolae Romanescu, Parcul Tineretului, Gradina Botanică- , Parcul Teatrului Naţional Marin Sorescu, Parcul Sfântul Dumitru, English Park, etc. Parcul Nicolae Romanescu, unul dintre cele mai frumoase parcuri din ţară şi al treilea parc natural din Europa, a fost amenajat între anii 1900-1903, în timpul primarului Romanescu, după planurile arhitectului francez E. Redont. Ocupă o suprafaţă de aproximativ 100 ha şi se află în partea de sud a municipiului Craiova, pe locul unde se aflau moşia şi grădina familiei Bibescu, renumite în deceniul al V-lea al secolului al XIX-lea ca loc de promenadă al protipendadei craiovene. Parcul Tineretului este amenajat într-o padure de stejar de 60 ha şi cuprinde o bază sportivă, locuri de promenadă şi locuri de joacă pentru copii.

 

De asemenea municipiul nostru are o bogată zestre de istorie la vedere sub forma statuilor marcantelor personalităţi care şi-au lăsat amprenta faptelor asupra Craiovei şi a întregii ţării: statuia Domnitorului Mihai Viteazu, a lui A.I. Cuza, a Regelui Carol I, a Domnitorului Barbu Ştirbei; sub forma monumentelor de arhitectură precum: Palatul Administrativ, Primăria Municipiului Craiova, Biblioteca Judeţeană, Teatrul Naţional, Universitatea, Tribunalul Judeţean, Palatul Vorvoreanu sau sub forma muzeelor: Muzeul de Artă şi Muzeul Olteniei şi a bisericilor: Biserica Madonna Dudu, Catedrala Sfântul Dumitru,etc.

Un punct de atracţie al municipiului nostru îl constituie Fântâna muzicală din centrul Craiovei, cea mai mare fântână arteziană din ţară si una dintre puţinele de acest tip din Europa. Sutele de jeturi de apă, luminile în zeci de culori si fragmentele de muzica clasică au schimbat complet atmosfera din centrul Craiovei.

 

De asemenea, în oraşul nostru există numeroase instituţii de cultură, precum: Teatrul Naţional Marin Sorescu, Opera Româna Craiova, Filarmonica Oltenia, Teatrul pentru Copii şi Tineret Colibri, Ansamblul Folcloric Maria Tănase, Muzeul de Artă, Muzeul Olteniei, etc.