Acte utile
Consultare publică
Contact
IntenCity »
Despre Craiova
Date statistice
Publicat: 13 noiembrie 2014, 08:45

Municipiul Craiova, cu dimensiuni de veritabilă metropolă, aflat aproximativ în centrul Olteniei, e aşezat la întretăierea unor importante căi de comunicaţie: drumul spre Bucureşti (Est), drumul spre Timişoara (Vest), drumul spre portul fluvial Calafat (Sud) şi, bineînţeles, spre inima ţării, Transilvania (Nord).Craiova are  o populaţie de circa 300.000 de locuitori şi o suprafaţă de 8141 ha.

În jurul anului 225 e.n., pe harta principalelor drumuri ale Imperiului Roman, este menţionată aşezarea civilă dacică - Pelendava - cu aproximaţie în apropiere de Craiova.
Craiova a fost atestată documentar în anul 1475, la  1 iunie.
Dezvoltarea social-economică, demografică şi politică a dus la crearea Băniei de Craiova la sfârşitul secolului al XV-lea, Craiova devenind Bănia Olteniei.
Boierii Craioveşti, de la care vine şi numele oraşului, au jucat un rol important. Din rândul lor s-au ridicat domnitori de seamă ai ţării Româneşti şi tot ei l-au pus domn al ţării Româneşti pe Mihai Viteazul, a cărui statuie impozantă o putem admira în centrul oraşului.
Municipiul Craiova îmbină, într-un mod armonios, noul şi vechiul, istoria, cultura, industria, economia, agricultura, căpătând o personalitate proeminentă în special în ultimii ani după revoluţie, când modernizarea şi-a pus amprenta în toate domeniile de activitate.
Craiova este unul din cele mai mari centre industriale ale României, chiar şi în condiţiile dificile legate de tranziţia la economia de piaţă. Există în Craiova un număr important de mari uzine şi fabrici orientate spre o producţie foarte variată: echipament electrotehnic, locomotive electrice, avioane, tractoare şi maşini agricole, autoturisme, confecţii textile, îngrăşăminte chimice.
Pe raza municipiului Craiova funcţionează peste 600 unităţi cu amănuntul (din sectorul alimentar, nealimentar, universal, mixt şi de alimentaţie publică) şi 10 unităţi de cazare cu peste 1000 locuri, din care 7 hoteluri, 2 campinguri, un han şi motel.
Populaţia ocupată a municipiului este de circa 110.000 persoane, iar producţia industrială anuală a oraşului este de aproximativ 700 miliarde lei.
Locuinţele existente în municipiul Craiova, de peste 100.000, au o suprafaţă locuibilă totală de 3400 mii mp.
Lungimea totală a străzilor din municipiul nostru este de 345 km., din care 230 km sunt modernizate, fiind preocupaţi permanent de reducerea străzilor nemodernizate. Municipiul Craiova dispune de peste 500 km reţele apă potabilă; peste 400 km  reţele de canalizare şi peste 300 km conducte gaze naturale. Lungimea reţelei de tramvai este de 18,6 km cale dublă, deservită de 49 tramvaie, iar lungimea traseelor pentru autobuze este de 99,4 km, deservite de un parc de 277 autobuze.
Reţeaua feroviară deservită de Regionala Craiova are ca punct central municipiul Craiova, iar oraşul beneficiază de serviciile unui aeroport.
Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în 174 unităţi, în procesul de învăţământ fiind cuprinşi peste 70.000 de elevi, circa 20.000 de studenţi şi aproximativ 7.200 copii înscrişi în grădiniţe. În oraşul Craiova se află două instituţii de învăţământ superior de stat: Universitatea şi Universitatea de Medicină cu 16.418 studenţi şi trei universităţi particulare cu aproximativ 2300 studenţi.
În Craiova se găsesc 4 spitale: Spitalul nr. 1, Spitalul nr. 2 şi Spitalul nr. 3 şi Spitalul C.F.R.; cu peste 3400 paturi, în aceste spitale funcţionând în sectorul public 1172 de medici. Tot aici se găsesc 90 de cabinete medicale unde îşi desfăşoară activitatea 186 de medici. Spitalul Clinic nr. 1 funcţionează într-o clădire construită în 1967. În incinta spitalului funcţionează o bibliotecă medicală care are un valoros fond de carte.
Viaţa spirituală a Craiovei se reflectă în activitatea Teatrului Naţional, care a dus faima artei teatrale româneşti pe toate meridianele lumii. Alte instituţii de cultură care îşi desfăşoară activitatea în Cetatea Băniei sunt: Opera Română, Teatrul pentru Copii şi Tineret "Colibri", Ansamblul Folcloric "Maria Tănase" şi Filarmonica "Oltenia".
Tot în Craiova  se află Muzeul "Olteniei", Palatul Jean Mihail - Muzeul de Artă şi Casa Băniei.
Vechi centru urbanistic al Olteniei, municipiul Craiova reprezintă un punct de referinţă pe harta României de azi. Era firesc, aşadar, ca oraşul care i-a dat ţării şi lumii pe Constantin Brâncuşi, Henri Coandă, Nicolae Titulescu, Gheorghe Ţiţeica - pentru a enumera doar câteva dintre marile personalităţi care s-au format aici - să-şi regăsească propria identitate prin ceea ce îl defineşte cu adevărat, dar mai ales prin mentalităţile şi oamenii săi.
Aşezare cu bogate tradiţii istorice şi culturale, Craiova, oraşul de peste Jiu, dispune de un real potenţial economic, aflat în plin proces de restructurare. Dar, să nu uităm, în nici un caz, dificultăţile create de punerea în aplicare a reformei societăţii româneşti actuale, acest pas important care trebuie să conducă la integrarea noastră europeană şi euro-atlantică.
Municipiul Craiova este înfrăţit sau are relaţii bilaterale cu oraşele: Kuopio - Finlanda, Nanterre - Franţa,  Valencia - Spania, Skopje - Macedonia, Vratza - Bulgaria, Shiyan - China, Ferrara - Italia, Uppsala - Suedia.

Căi de acces şi drumuri:
Lungimea totală a drumurilor este de 376 km, din care:
- drumuri modernizate (asfaltate sau betonate) = 225 km
- împietruite (pavaje din pavele de piatră cubică, brută sau din bolovani de râu) = 83 km
- nemodernizate (pământ sau de balast) = 68 km
Cale de rulare tramvai
- lungime totală 36, 5 km
Căi ferate:
- Craiova este nod de cale ferată pentru relaţiile spre Bucureşti, Piteşti, Filiaşi, Calafat
- Craiova se situează pe magistrala 900 de cale ferată şi face parte din magistrala de cale ferată a Culoarului 4 European (ruta: Petroşani – Craiova – Calafat – Vidin)
- Se situează pe magistrala electrificată de transport feroviar Timişoara – Craiova – Bucureşti – Constanţa
- Reţeaua de cale ferată permite legături:
- prin curse directe de lung parcurs şi în regim rapid de viteză cu principalele oraşe din ţară: Timişoara, Iaşi Bucureşti, Constanţa, Sibiu, Piteşti, Petroşani;
- prin cursă rapidă, în regim intercity cu Timişoara şi Bucureşti
- prin cursă rapidă internaţională cu Budapesta (Budapesta – Craiova – Bucureşti – Constanţa)
- prin curse de scurt parcurs cu multe alte localităţi din Oltenia

În oraşul Craiova există reţea de distribuţie a apei cu lungime de cca. 391 km., având diferite diametre cuprinse între 50 şi 800 mm. Execuţia acesteia a început în anul 1908. Materialele din care sunt executate sunt: Oţel, fontă, azbociment, premo.
Conductele din fontă sunt cele mai vechi, de cca. 100 ani. În marea majoritate a cartierelor există alimentare cu apă, dar nu există acoperire totală. Procentul de acoperire este de aproximativ 60%. Cartierele cele mai defavorizate sunt: Bariera Vâlcii, Drumul Apelor, Catargiu, Brestei.
Sistemul de canalizare măsoară aproximativ 360 km, având diferite diametre. Principalele materiale utilizate pentru construcţie sunt: beton, beton armat, azbociment, bazalt, P.V.C. Construcţia sistemului de canalizare a început în anul 1910. Cartierele cele mai defavorizate sunt:  Bariera Vâlcii, Brestei, Romaneşti, Catargiu, şi Brestei trebuie prevăzute staţii de pompare.
Reţeaua de iluminat public a municipiului Craiova măsoară aproximativ 440 km., linii electrice aeriene 300 km. Execuţia primelor reţele de energie datează din anul 1960.
Sistemul de distribuţie gaze naturale din municipiul Craiova, are o lungime de 530 km, din care 244 km reţea cu durata de exploatare expirată.
Reţeaua de distribuţie gaze naturale acopră în proporţie de 90% zona municipiului Craiova.
Cele mai defavorizate cartiere sunt: Șimnic, Popoveni, Branişte, Mofleni, Făcăi, Drumul Apelor, Bordei.
S.C. Distrigaz-Sud Craiova Suportă din fonduri proprii numai înlocuirile de conducte de distribuţie gaze naturale, extinderea reţelei de distribuţie în municipiu se realizează din fondurile cetăţenilor.

Municipiul CRAIOVA

 

a) Structura populaţiei pe grupe de vârstă:

Vârsta

Nr. total

Nr. bărbaţi

Nr. femei

0 - 4

12.966

6.752

6.214

5 - 9

15.166

7.827

7.339

10 -14

23.749

12.088

11.661

15 - 19

27.488

13.872

13.616

20 - 24

29.530

14.586

14.944

25 - 29

24.541

16.657

12.884

30 - 34

28.030

12.990

15.040

35 - 39

22.621

10.430

12.191

40 - 44

29.135

14.139

14.996

45 - 49

25.891

12.852

13.039

50 - 54

19.588

9.868

9.720

55 - 59

13.647

6.637

7.010

60 - 64

14.594

6.898

7.696

65 - 69

11.128

5.175

5.953

70 - 74

8.250

3.653

4.597

75 - 79

4.713

1.788

2.925

80 - 84

1.768

633

1.135

85 -

1.309

443

866

 

c)  Șomaj

La data de 31.01.2001, numărul total de şomeri era de 22.841, din care:
• şomeri în plată: 13.636
• şomeri neindemnizaţi: 8.063
• şomeri conform OUG 98/1999: 1.142
Rata şomajului în municipiul Craiova este de 10,7%.

 

b) Forţa de muncă în anul 1999:

Nr. crt.

Domeniul de activitate

Nr. salariaţi

1.

TOTAL

109.782

2.

Agricultură

726

3.

Industrie - total

40.367

4.

Industria extractivă

1.720

5.

Industria prelucrătoare

34.877

6.

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

4.418

7.

Construcţii

9.123

8.

Comerţ

22.298

9.

Transport, depozitare, poştă, comunicaţii

7.241

10.

Activităţi financiare, bancare şi de asigurări

1.343

11.

Administraţia publică

1.891

12.

Învăţământ

9.486

13.

Sănătate şi asistenţă socială

6.365


Refacerea infrastructurii și modernizarea transporturilor
Pentru siguranţa circulaţiei, în ceea ce priveşte transportul cu autobuze se intenţionează reînnoirea sau modernizarea parcului auto, în procent de minim 10%. Cheltuielile estimate pentru acest capitol se cifrează la 30 miliarde lei.
Pentru siguranţa circulaţiei, în ceea ce priveşte transportul cu tramvaie, se doreşte executarea de reparaţii locale în cca. 40 puncte, la calea de rulare, însumând 1,5 km. de şină de tramvai, lucrare estimată la 25 miliarde lei. Urmează ca din anul 2002 să se realizeze modernizarea întregii căi de rulare (cca. 36,5 km), cu înlocuirea totală sau parţială a şinei şi supraînălţarea căii de rulare cu cca. 10–15 cm faţă de carosabilul auto, preţul estimat fiind de cca. 16 miliarde lei / 1km de cale de rulare.
Pentru dezvoltarea zonei, funcţionează şi urmează a se extinde şi moderniza o reţeaua de transport public de călători.
Se va introduce transportul public de persoane cu troleibuzul pe relaţia N – S şi se va extinde linia de tramvai în cart. Craioviţa Nouă.
• Pentru o mai bună salubrizare a municipiului se  va trece la sistemul de colectare a gunoiului în europubele şi eurocontainere, fiind achiziţionate în acest sens 2.500 europubele de 240 l (1,25 miliarde lei) şi 50 buc. eurocontainere de 1,1 mc (275 milioane lei)
• Modernizarea a 4 autogunoierelor AG1  (250 milioane lei)
• Achiziţionare autocompactoare AGT16 (1,5 miliarde lei)
• Executarea lucrărilor de realizare a Rampei ecologice Breasta (8 miliarde lei)

Modernizarea platformelor de gunoi existente în municipiul Craiova
În cadrul investiţiilor demarate "Depozit ecologic pentru municipiul Craiova", în zona Breasta s-a prevăzut modernizarea drumului ce leagă municipiul Craiova de Breasta.
Gospodărirea raţională a apelor și asigurarea serviciilor de gospodărire comunală
• Desfăşurarea de acţiuni pentru îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă a localităţilor rurale la sistemul centralizat de distribuire a apei.
- S-a realizat studiul de fezabilitate privind dezvoltarea alimentării cu apă potabilă a  municipiului Craiova, din sursa Izvarna, etapa a III-a, urgenţa a II-a.
- Alimentarea cu apă din sursa Marica
- Alimentarea cu apă a străzilor  în municipiului Craiova
- Lichidarea pierderilor de apă din reţelele de transport şi distribuţie
- Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă – Se va înlocui 1 km. de conductă în reţeaua de distribuţie
- Menţinerea parametrilor de funcţionare de la toate captările de apă prin respectarea graficelor de revizii şi reparaţii
- Asigurarea cu materiale, substanţe şi reactivi speciali pentru întreţinerea staţiilor de pompare apă potabilă, a tratării apei şi analizelor  acesteia pentru asigurarea calităţii chimice şi bacteriologice.
- Executarea în termen a lucrărilor  de reparaţii capitale la principalele obiective propuse pentru asigurarea funcţionalităţii acestora în bune condiţii
- Etapizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile  urbane şi rurale ale judeţului.
- Staţie de epurare, colector  interceptor  în lungul canalului Craioviţa, reţea de canalizare zonele Brestei–Catargiu – program ISPA
- Colector unitar zona Nord Lac Craioviţa
• Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de termoficare şi diversificarea serviciilor de în întreagă zonă.
- Măsurarea energiei termice la consumatori prin montarea de sisteme de măsurarea a  energiei termice în punctele de consum.
- Creşterea eficienţei energetice a surselor de producere a energiei termice prin înlocuirea cazanelor cu grad avansat de uzură
- Reducerea consumurilor specifice de combustibil prin montarea de echipamente de ardere, performante.

Acţiuni întreprinse de autorităţile locale, menite să îmbunătăţească situaţia actuală în municipiul CRAIOVA
1. în domeniul gospodăririi apelor şi asigurarea serviciilor de gospodărie comunală
a. modernizare şi extindere reţeaua de alimentare cu apă
-Alimentare cu apă a mun. Craiova – sursa Izvarna
-Alimentare cu apă a mun. Craiova – sursa Mihăiţa (finalizat în anul 2000)
-Alimentare cu apă a mun. Craiova – sursa Marica
-Alimentare cu apă străzi în mun. Craiova
-Alimentare cu apă cartier Mofleni (finalizat în anul 2001)
-Extinderea şi modernizarea reţelei de alimentare cu apă şi contorizarea apei potabile în reţea (realizat)
b. în curs de realizare reţeaua de canalizare
-Canalizare străzi în mun. Craiova
-canalizare cartier Brestei şi Lascăr Catargiu – program ISPA
2. în domeniul protecţiei mediului şe află în curs de desfăşurae
-Staţie de epurare şi colector în mun. Craiova – program ISPA
-Colector unitar zona Nord lac Craioviţa
-Amenajare prin casetare canal pluvial
-Amenajare lac Craioviţa
-Reabilitare canal Brazda lui Novac
-Amenajare depozit ecologic de deşeuri menajere în zona Breasta pentru mun. Craiova
3. în domeniul infrastructurii şi modernizării transportului
-Modernizarea liniei de tramvai în mun. Craiova
-înfiinţare linie de troleibuz
-extindere linie de tramvai în cart. Craioviţa Nouă
4. în domeniul energiei electrice
Lucrări în curs de desfăşurare în reţele de distribuţie a energiei electrice 0,4 Kv:
• Iluminat public
a. Reţele noi
-Calea Bucureşti de la PECO până la Aeroport  - 5 km
-Severinului de la PECO până la Combinatul Chimic - 10 km
-Calea Dunării de la PECO până la Branişte   - 10 km
-Bechetului de la PECO până în Făcăi    - 3 km
-Bariera Vâlcii spre șimnicul de Jos    - 6 km
-Str. Râului        - 10 km
b. Reţele existente
-Reabilitare iluminat public zona centrală   - 10 km
-Reabilitare iluminat – impuls     - 5 km
-Linii electrice subterane 0,4 kV
-Reabilitare cable J.T., eliminare “T”,
modernizare cofrete în zona centrală    – 15 km
• Linii electrice aeriene 0,4 kV
• realizare reţea j.t. Hanul Doctorului    - 1 km
• Realizarea reţea j.t şI PT (2 buc) zona Cernele  - 5 km
• Realizare reţea j.t. şI PT zona Popoveni   - 2 km


Dezvoltarea alimentării cu apă potabilă a mun. Craiova, din sursa Izvarna, etapa a III-a, urgenţa II
În prezent sursele de alimentare cu apă potabilă a municipiului Craiova sunt: Izvarna, Işalniţa, Gioroc, Marica I, Marica II, Marica Nord ţi Mihăiţa.
În conformitate cu datele comunicate de Regia de Apă se pot menţiona următoarele:
- necesarul de apă al municipiului Craiova  4.000 l/s
- capacitatea surselor existente    2.500 l/s
- capacitatea proiectată, parţial pusă în funcţiune    750 l/s
     Total    2.800 l/s
- deficit apă municipiul Craiova    1.200 l/s
Singura sursă posibilă pentru acoperirea deficitului de apă a municipiului Craiova este Izvarna, adică captarea ţi tratarea unui debit de apă de 1.200 l/s din Lacul Tismana.
Obiective:
1. Reducerea deficitului de apă de 1200l/s pentru mun. Craiova, deficit care nu poate fi asigurat decât din sursa Izvarna, lacul de acumulare Tismana.
-captare cu criburi din lacul Tismana I aval
-staţie de filtre pentru Q=730l/s
-staţie de clorare
-lucrări de protejare a malurilor râului Tismana
2. Execuţia unei conducte de aducţiune Dn 1200mm – 1000mm
-conductă de Dn 1000mm, PN6, din poliesteri armaţi cu fibră de sticlă realizate din sistem centrifugal; L = 80.000m
-lucrări de artă constând din traversări şi subtraversări de pârâuri şi viroage, inclusiv subtraversări linii CF
-exproprieri temporare şi definitive din circuitul agricol


Tradiţii locale/specificul zonei

a) Agricultură

Nr. crt.

Denumire

1998

1999

1.

Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă - ha

3.575

3.575

2.

Suprafaţa arabilă - ha

2.362

2.362

3.

Suprafaţa - livezi şi pepiniere pomicole - ha

278

278

4.

Suprafaţa - vii şi pepiniere viticole - ha

32

32

5.

Suprafaţa - păşuni - ha

883

883

6.

Suprafaţa - fâneţe - ha

20

20

7.

Suprafaţa cultivată cu grâu şi secară - ha

722

548

8.

Producţia totală de grâu şi secară - tone

2.529

1.555

9.

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe - ha

939

972

10.

Producţia totală la porumb boabe - tone

3.304

4.815

11.

Suprafaţa cultivată cu cartofi - ha

60

60

12.

Producţia totală de cartofi - tone

980

1.050

13.

Suprafaţa cultivată cu floarea soarelui - ha

202

115

14.

Producţia totală la floarea soarelui - tone

144

188

15.

Suprafaţa cultivată cu legume - ha

174

196

16.

Producţia totală la legume - tone

7.362

8.570

17.

Producţia de struguri - total - tone

190

182

18.

Producţia de fructe - total - tone

46

170

19.

Bovine - total - la sfârşitul anului - capete

2.183

3.364

20.

Bovine în gospodăriile populaţiei - la sfârşitul anului

1.396

1.560

21.

Porcine - total - la sfârşitul anului - capete

12.729

16.609

22.

Porcine în gospodăriile populaţiei - la sfârşitul anului

7.875

9.880

23.

Ovine - total - la sfârşitul anului - capete

3.101

3.410

24.

Ovine în gospodăriile populaţiei - la sfârşitul anului

838

870

25.

Păsări - total - la sfârşitul anului - capete

34.074

24.739

26.

Păsări în gospodăriile populaţiei - la sfârşitul anului

33.000

24.000

27.

Producţia de carne (sacrificări) - total - tone gr. vie

1.409

2.052

28.

Producţia de lapte de vacă şi bivoliţă - total - hl. fizic

68.465

70.874

29.

Producţia de lână - kg. fizic

7.081

2.834

30.

Producţia de ouă - mii bc.

1.713

1.697

b) Industrie
În municipiul Craiova îşi desfăşoară activitatea un număr de 8.264 unităţi active, împărţite astfel:
1. după forma de proprietate:
- unităţi cu capital majoritar de stat      84
- unităţi cu capital majoritar privat   8.180
2. după forma juridică:
- regii autonome         16
- societăţi pe acţiuni        325
- societăţi cu răspundere limitată   7.415
- societăţi cooperatiste        18
- alte tipuri de societăţi necooperatiste     490
3.  după numărul mediu de salariaţi:
- 0 - 9 salariaţi      7.577
- 10 - 49 salariaţi      488
- 50 - 249 salariaţi      143
- 250 şi peste        56
În cele 8.264 unităţi îşi desfăşoară activitatea 85.474 salariaţi, grupaţi astfel:
- unităţi cu capital majoritar de stat   32.793 salariaţi
- unităţi cu capital privat    52.681
- regii autonome      7.649
- societăţi pe acţiuni     52.336
- societăţi cu răspundere limitată   21.460
- societăţi cooperatiste     2.928
- alte tipuri de societăţi necooperatiste  1.101
- unităţi cu mai puţin de 9 salariaţi   12.085
- unităţi cu mai puţin de 49 salariaţi     9.065
- unităţi cu mai puţin de 249 salariaţi   15.241
- unităţi cu 250 salariaţi şi peste   49.083
Municipiul Craiova este un centru industrial, orientat spre o producţie diversificată, principalele industrii reprezentative fiind:
- industria electrotehnică:
  - Electroputere
- industria constructoare de automobile:
  - S.C. DAEWOO Automobile România
- industria constructoare de avioane:
  - S.C. Avioane S.A. Craiova
- industria chimică şi a maselor plastice:
  - S.C. Doljchim S.A.
  - S.C. Moviplast S.A.
- industria grea:
  - S.C. IUG S.A.
- industria constructoare de maşini:
  - S.C. Electroputere S.A.
  - S.C. MAT S.A.
  - S.C. RELOC S.A.
  - S.C. Popeci S.R.L.
- industria energetică:
  - C.E.T. I Işalniţa
  - C.E.T. II șimnic
- industria textilă:
  - S.C. Modexim S.A.
  - S.C. Craimodex S.A.
  - S.C. Texind S.A.
- industria mobilei şi prelucrare a lemnului:
  - S.C. Lemcor S.A.
- industria alimentară:
  - S.C. Bere S.A. Craiova
  - S.C. TOPWAY Industries S.R.L.
  - S.C. Pan-Group S.A.
  - S.C. Lactido S.A.
  - S.C. Bachus S.A.
  - S.C. ALIA S.A.
- industria construcţiilor şi a materialelor de construcţii:
  - S.C. Coremi S.A.
  - S.C. Cora International Group S.A.
  - S.C. Elpreco S.A.
  - S.C. T.C.I.F. S.A.

c)  Turism, odihnă şi tratament
 

Nr. crt.

Denumire

Număr

1.

Unităţi de cazare - total

8

2.

Locuri în unităţi de cazare - total

763

3.

Hoteluri

3

4.

Locuri în hoteluri

557

5.

Hanuri şi moteluri

2

6.

Locuri în hanuri şi moteluri

140

7.

Vile turistice

2

8.

Locuri în vile turistice

51

 

Potenţial actual care poate fi valorificat (resurse locale) prin investiţii şi promovare: (cifre concrete, resurse)

Potenţial zonal-geografic
Amplasarea municipiului Craiova la întretăierea unor drumuri europene şi construirea infrastructurii aferente viitorului culoar 4 european, deschide posibilitatea unor oportunităţi de afaceri şi investiţionale de amploare.
Potenţial turistic
• Parc Corniţoiu
Suprafaţă: 20ha
Situaţie juridică: domeniu public
Amplasament: situat în partea de Nord – Vest a municipiului Craiova, la intersecţia Drumului de centură (Bd. Dacia) cu str. Amaradia.
Parcul Corniţoiu reprezintă un loc de agrement dar care poate constitui o reală sursă de dezvoltare a municipiului Craiova.
Activităţi necesare:
-amenajare bază sportivă (terenuri tenis, volei, basket, handbal)
-observator
-miniseră
-supermarket
-parc de distracţii pentru copii (tip DISNEYLAND)
-Parc N. Romanescu
Suprafaţă: 100 ha
Amplasament: partea de Sud a municipiului Craiova
Parcul N. Romanescu reprezintă al treilea parc natural din Europa, monument de arhitectură peisagistică
Activităţi necesare:
-Reabilitare Teatru de Vară, cu o capacitate de cca 500 locuri
-Amenajre Velodrom
-Reabilitare Hipodrom
-Lucrări de agrement pe Lac
-Amenajare lac Craioviţa
Reamenajarea peisagististică a lacului, popularea piscicolă, concesionarea unor terenuri pentru amplasare supermarket, locuri de agrement şi sporturi nautice va contribui la dezvoltarea economică şi turistică zonală.
Potenţial industrial şi energetic
Prin retehnologizare se pot rentabiliza multe din firmele specializate şi cu tradiţie industria municipiului Craiova.
Găsirea unor noi pieţe de desfacere pentru produsele industriei craiovene reprezintă o modalitate de redresare rapidă a multor firme din zonă.
Modificarea legislaţiei în ceea ce priveşte I.M.M.-urile va permite relansarea industrială.
Perspectiva înfiinţării unui parc industrial pe platforma industrială a Craiovei, va duce la concentrarea principalelor firme şi dezvoltarea economică generală a zonei.
Potenţial agricol
Posibilitatea concentrării suprafeţelor agricole în ferme cu producţie specializată în cultura cerealelor sau producţie mixtă, inclusiv specializate în creşterea animalelor.
Introducerea capitalului străin şi crearea firmelor cu capital mixt va permite creştere sensibilă a producţiei agricole şi o bună rentabilitate a fermelor.
Potenţial socio-uman
Există un număr mare de specialişti pregătiţi de cele 2 universităţi de stat şi cele 3 universităţi particulare din municipiu.
Vechea tradiţie industrială a permis formarea în timp a unui personal cu nivel ridicat de profesionalism şi specializare.
Potenţialul oferit de forţa de muncă disponibilă, atât ca număr cât şi ca pregătire profesională oferă oportunitatea deschiderii unor afaceri ce se pot dovedi profitabile, cel puţin din acest punct de vedere.

a) Domeniul sanitar

Paturi în spitale - sector public

3.456

Paturi în creşe - sector public

711

Paturi în leagăne - sector public

-

Medici - sector public

1.581

Medici - sector privat

71

Stomatologi - sector public

97

Stomatologi - sector privat

21

Farmacişti - sector public

32

Farmacişti - sector privat

195

Personal sanitar mediu - sector public

2.589

Personal sanitar mediu - sector privat

54

Spitale - sector public

4

Dispensare medicale - sector public

39

Dispensare medicale teritoriale - sector public

-

Policlinici - sector public

14

Policlinici - sector privat

6

Leagăne de copii - sector public

-

Creşe - sector public

9

Farmacii - sector public

8

Farmacii - sector privat

92

Puncte farmaceutice - sector privat

7

Depozite farmaceutice - sector privat

25

Laboratoare de recuperare medicală şi balneofizioterapie - sector privat - număr

-

Cabinete medicale - sector privat

119

Cabinete stomatologice - sector privat

49

Laboratoare medicale sector privat

5

Laboratoare de tehnică dentară - sector privat

5

 

b) Învăţământ

Unităţi de învăţământ - total - număr

133

Grădiniţe de copii

60

școli din învăţământul primar şi gimnazial

37

Licee - număr

29

școli profesionale, complementare sau de ucenici - număr

1

școli tehnice de maiştri

-

școli postliceale

2

Institute de învăţământ universitar

4

Institute de învăţământ universitar - sector public

2

Institute de învăţământ universitar - sector privat

2

Copii înscrişi în grădiniţe

6.035

Elevi înscrişi - total

62.376

Elevi înscrişi în învăţământ primar şi gimnazial

35.039

Elevi înscrişi în învăţământ primar

15.528

Elevi înscrişi în învăţământ gimnazial

19.511

Elevi înscrişi în învăţământ liceal

20.363

Elevi înscrişi în învăţământ profesional, complementar sau de ucenici

4.401

Elevi înscrişi în învăţământ tehnic de maiştri

413

Elevi înscrişi în învăţământ postliceal

2.160

Studenţi înscrişi

21.923

Studenţi înscrişi - sector public

18.695

Studenţi înscrişi - sector privat

3.228

Personal didactic total

6.445

Personal didactic în învăţământ preşcolar

398

Personal didactic în învăţământ primar şi gimnazial

2134

Personal didactic în învăţământ primar

749

Personal didactic în învăţământ gimnazial

1385

Personal didactic în învăţământ liceal

2503

Personal didactic în învăţământ profesional, complementar sau de ucenici

133

Personal didactic în învăţământ postliceal

33

Personal didactic în învăţământ universitar

1.244

Personal didactic în învăţământ universitar - sector public

1.244

Săli de clasă şi cabinete şcolare

1.827

Laboratoare şcolare

465

Ateliere şcolare

221