Evenimente
Acte utile
Consultare publică
Contact
Informaţii publice »
Comunicate
Concert Ceaikovski cu pianistul Vlad Dimulescu
Publicat: 28 februarie 2018, 16:03, Actualizat: 28 februarie 2018, 16:07

Muzica uneşte! Stagiune dedicată Marii Uniri

ORCHESTRA  SIMFONICĂ  A  FILARMONICII  “OLTENIA”

prezintă

VINERI,  2  MARTIE  2018,  ORA  19:00

 

CONCERT CEAIKOVSKI

 

DIRIJOR

BYOUNGDON  KANG

    COREEA DE SUD    

 

SOLIST

VLAD  DIMULESCU

            pian         

                                 

În program:

George Enescu: Preludiu la unison din Suita I în Do major pentru orchestră, op. 9

Piotr Ilici Ceaikovski: Concertul nr. 1 în Si bemol minor pentru pian și orchestră, op. 23

Ludwig van Beethoven: Simfonia nr. 7 în La major, op. 92

Preţuri bilete: 30 lei; 15 lei (elevi, studenţi, pensionari); concert în abonament (8)

 

Dirijorul sud-coreean Byoungdon Kang a urmat cursurile Universității Naționale din Seul (dirijat și canto clasic), finalizate cu diplomă de licență în Pedagogie muzicală (1999). În cadrul aceleiași instituții de învățământ superior, a frecventat și cursurile Facultății de Drept. Diploma de Master în Dirijat orchestră (2013-2015) a obținut-o la Universitatea Națională de Muzică din București (îndrumător prof. univ. dr. Cristian Brâncuși), din 2015 fiind doctorand al aceleiași prestigioase universități (îndrumător prof. univ. dr. Nicolae Brânduș). A susținut numeroase concerte simfonice și de operă în Coreea de Sud (Seul, Daejon, Sungnam, Ulsan), Italia, Polonia și România (București, Ploiești).     

Născut la Braşov în anul 1962, Vlad Dimulescu a început studiul pianului la Liceul de Muzică din localitate; a continuat studiile la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” - Bucureşti, unde a studiat pianul cu prof. Constantin Ionescu-Vovu. Din 1993 este asistent la catedra de pian principal a Universităţii Naţionale de Muzică - Bucureşti, catedră pe care o conduce în prezent, fiind conferenţiar universitar (din 2000 deţine titlul de doctor în artă cu teza „Repere de belcanto în pianistica chopiniană”. Din 2012 conduce Departamentul Instrumente cu Claviatură şi Muzică de cameră - Facultatea de Interpretare Muzicală a Universităţii Naţionale de Muzică – Bucureşti. La vârsta de 14 ani a debutat în cariera de pianist, ca solist al Orchestrei Simfonice din Braşov, sub bagheta dirijorului Ilarion Ionescu-Galaţi. A urmat o susţinută activitate artistică în majoritatea centrelor muzicale ale ţării. A participat la festivaluri internaţionale, a întreprins turnee de recitaluri şi concerte în Polonia, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Bulgaria. De asemenea, a susţinut cursuri de măiestrie şi a participat ca membru în juriile concursurilor internaţionale “Pro Piano” (Bucureşti), “Carl Filtsch” (Sibiu), “Seiler” (Sofia).Vlad Dimulescu a editat un CD (cu muzică de Enescu, Chopin şi Brahms) şi a publicat cartea „Belcanto în pianistica chopiniană”.

***

George Enescu a scris Suita I în Do major pentru orchestră în anul 1902, dedicându-i-o ilustrului compozitor francez Camille Saint-Saëns. De la prima audiţie (Bucureşti, 8 martie 1903), lucrarea a trezit un deosebit interes în lumea muzicală internaţională, înregistrând constante succese de public.

Una dintre lucrările cele mai cunoscute din literatura pentru pian, Concertul nr. 1 în Si bemol minor, op. 23 de Ceaikovski s-a impus rapid în conştiinţa interpreţilor şi a publicului, datorită calităţilor sale remarcabile: prospeţime şi originalitate, un înalt grad de virtuozitate, amploare orchestrală de tip simfonic, diversitate expresivă. După finalizarea scrierii partiturii (la 21 februarie 1875), compozitorul a prezentat-o lui Nikolai Rubinstein, muzician reputat, căruia i-a şi fost iniţial dedicat. Însă celebrul profesor nu părea deloc încântat. “Ei bine?”, a întrebat curios Ceaikovski. La care, Rubinstein a izbucnit cu putere într-un torent de critici. Exigentul critic “a negociat” posibilitatea de a interpreta partitura concertului, cu menţiunea ca autorul s-o modifice ţinând cont de observaţiile sale. Supărat şi enervat de atitudinea refractară a omului pe care îl respecta cu veneraţie (în condiţiile în care Ceaikovski declara că “în acel concert şi-a pus şi inima şi sufletul”), muzicianul a replicat dur: “Nu voi schimba nici o notă. Îl voi publica în forma în care este acum.” Cu aceasta, numele Rubinstein a fost şters de pe pagina cu dedicaţia, beneficiarul acesteia devenind marele pianist Hans von Bülow (care tocmai descoperise creaţia ceaikovskiană). Entuziasmat de concert, acesta i-a atribuit caracteristicile elogioase de “semeţ, puternic şi original”.

Concepută de Beethoven în anul 1809, Simfonia a VII-a în La major, op. 92, caracterizată de Wagner ca o „apoteoză a dansului”, a fost definitivată trei ani mai târziu, în celebra vară petrecută la Teplitz, unde Beethoven l-a cunoscut pe Goethe. Ecoul dramatismului simfoniilor anterioare (a III-a şi a V-a) se stinge, lăsând să se întrevadă într-o limpezime de cristal frumuseţea şi nobleţea atitudinii clasicizante.